În ziua de 14 ianuarie a fiecărui an, odata cu trecerea în noul an calendaristic, creștinii ortodocși ucraineni din România Îl prăznuiesc pe Sf. Vasile cel Mare, dar și Tăierea Împrejur a Domnului și punerea numelui Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Trecerea în noul an, ne aduce pe fiecare dintre noi în fața unui bilanț pe care ni-l facem, în funcție de realizările sau nereușitele noastre în anul care tocmai s-a încheiat. Parohiile noastre, prin preoții săi, dau darea de seamă anuală în fața credincioșilor, prezentând realizările unei parohii, pe toate planurile: duhovnicesc, economic, social și cultural.

Sfântul Ierarh Vasile cel Mare este un Sfânt binecunoscut credincioșilor datorită Liturghiei Sale, care se săvârșește de 10 ori pe an, scrierilor sale teologice foarte valoroase în literatura patristică, cât și a Molitfelor pe care le-a compus, prin care se biruie stăpânirea celui potrivnic asupra omului.

Tăierea Împrejur a Domnului săvârșită în a opta zi de la Nașterea Sa, este împlinirea unui vechi Legământ, pe care Dumnezeu L-a făcut cu PatriarhulAvraam (Fac.17,11), legământ pe care Hristos L-a respectat din smerenie. Rostul prim al circumciziei era deosebirea urmașilor lui Avraam de celelalte neamuri. Un alt scop al tăierii împrejur era perpetuarea amintirii legământului dintre Dumnezeu și poporul ales. În al treilea rând, tăierea împrejur reprezenta îndreptățirea prin credință și anticiparea Botezului creștin. Hristos s-a supus rânduielilor legii vechi a circumciziunii pentru a demonstra că a avut un trup real (și nu aparent cum afirmau docheții), iar la vârsta maturității va primi Botezul in apele Iordanului, arătându-le prin aceasta că nu tăierea împrejur, ci Botezul este taina care ne deschide ușa spre Împărăția Cerurilor.

 De asemenea, în a opta zi după naștere, pruncului nou-născut i se punea numele. Acest ritual era însoțit și de o rugăciune. În perioada Vechiului Legământ, copii nu primeau un nume oarecare, nici nu erau gândite numele pruncilor cu multă vreme înainte, ci, fiecare prunc primea un nume cu semnificație și cu o anumită însemnătate. De exemplu, Avraam înseamnă tatăl mai multor neamuri;  Isaac înseamnă râsul, exprimând bucuria pe care acesta a produs-o părinților săi, care erau înaintați în vârstă și nu se mai așteptau la un astfel de dar; numele patriarhului Iacov înseamnă cel care ține de câlcâi deoarece la nașterea sa i-a ținut câlcâiul fratelui său geamăn, luându-i acestuia dreptul de întâi născut. Toate numele aveau o însemnătate și spuneau ceva despre copilul respectiv. Numele Mântuitorului a fost prevestit de proroci cu secole înainte de naștere, iar atunci când Arhanghelul Gavriil binevestește Maicii Domnului, Îi spune ce nume va avea Cel Vestit. De asemenea, Îngerul care i se arată în vis lui Iosif, când acesta vroia s-o lase în ascuns pe Maria, îi spune cu exactitate cine este Pruncul din pântecele Fecioarei și că trebuie să-i pună numele Iisus deoarece el va mântui pe poporul Său de păcatele lor (Mt.1,21).

 Numele Iisus înseamnă Mântuitor, Cel ce mântuiește deoarece exprimă rolul pe care Fiul lui Dumnezeu și L-a asumat, imediat după căderea omului. Hristos înseamnă Cel Uns sau Mesia așteptat de atâtea zeci de generații. Acel Mesia eliberator pe care unii încă îl mai așteaptă. Unși erau doar regii. Iisus era și El Rege dar unul a cărui Împărăție nu este din lumea aceasta. Neînțelegerea acestei realități îi face pe mulți să mai aștepte și azi pe un Mesia, pe un salvator care să-i salveze. Mântuitorul, Salvatorul a venit și ni S-a arătat nouă! Ne este izbăvitor din toate greutățile, vicisitudinile veacului acestuia, dar mai ales izbăvitor din păcat și din moarte veșnică.
Rostirea repetată a acestui Nume în rugăciunea inimii: „Doamne Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine păcătosul!”, pe care o spun monahii și bunii noștri credincioși, aduce pace lăuntrică, alungarea gândurilor rele din inimi și mântuirea omului din ghearele celui potrivnic. 

Acestea au fost câteva repere religioase ale semnificației zilei de 14 ianuarie, pe care o prăznuim cu mare bucurie duhovnicească. Conducerea Vicariatului Ortodox Ucrainean din România vă dorește ca Noul An să fie plin de sănătate, pace, credință și creștere duhovnicească pentru fiecare creștin. Domnul să vă binecuvânteze și să vă călăuzească pașii în Noul An!

                                                             Pr. dr. Consilier Ioan Iurcea